Ca diferenţă majoră între PND şi CSNR, este de menţionat că, din punct de vedere al finanţării, CSNR este susţinut exclusiv din Fondurile Structurale şi de Coeziune şi cofinanţarea naţională aferentă, în timp ce PND include şi alte finanţări (programe de investiţii naţionale şi locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit, etc.). Este extrem de important de subliniat legătura între CSNR şi Programele Operaţionale (PO). În cadrul pachetului care se negociază cu Comisia Europeană, CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a FSC, iar diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale
CSNR. Din acest motiv, trebuie evidenţiate foarte clar conexiunile şi intercondiţionările strategice între CSNR şi PO.
Din punct de vedere al structurii CSNR, aceasta este stabilită în conformitate cu reglementările comunitare relevante privind Fondurile Structurale şi de Coeziune. Principalele elemente ale Cadrului Naţional Strategic de Referinţă al României sunt prezentate în continuare.
Analiza socio-economică – aspecte principale
Rămân încă destule probleme care trebuie soluţionate pentru a impulsiona dezvoltarea economiei româneşti. Sunt necesare intervenţii structurale majore pe termen lung, în următoarele domenii:
- Infrastructura de bază – calitatea slabă şi ineficienţa serviciilor de furnizare a apei potabile, canalizare şi de management al deşeurilor, precum şi a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor cu privire la protejarea mediului înconjurător, administrarea
defectuoasă a acestuia, precum şi utilizarea ineficientă a resurselor de energie.
- Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi tehnologia învechite, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un climat de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanţare şi investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC), toate afectează dezvoltarea mediului de afaceri.
- Capitalul uman - capacitatea limitată a educaţiei şi formării profesionale continue de a răspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoaştere, atenţia redusă acordată educaţiei, insuficienta corelare între educaţie, formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă. Inegalitatea de şanse duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu dizabilităţi şi etnia romă.
- Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate şi „neprietenoase”. Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de management neperformante, abilităţi nesatisfăcătoare ale funcţionarilor publici, cooperare interinstituţională inadecvată, care conduc întrun final la calitatea slabă a serviciilor furnizate societăţii, punând astfel în pericol dezvoltarea socioeconomică. În mod special, este necesară consolidarea în continuare a managementului fondurilor comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovării dezvoltării economice şi sociale.
- Dimensiunea teritorială - ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte rapid decalaje între regiuni, acestea continuând să crească. Disparităţile dintre mediul urban şi cel rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. Acest fenomen este şi mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti–Ilfov cu restul ţării. ISD sunt atrase, de obicei, în regiunile
mai dezvoltate, ceea ce conduce la creşterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Atât zonele urbane cât şi zonele rurale se confruntă cu probleme legate de infrastructură (din cauza investiţiilor insuficiente), de dezvoltare economică locală şi de mediul social. Totodată, zonele rurale depind excesiv de agricultură. În aceste zone, infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar inexistente Este necesară o abordare mai structurată în ceea ce priveşte nivelul teritorial al diverselor politici de dezvoltare sectoriale şi inter-sectoriale şi măsurilor derivate din acestea.
Răspunsul strategic
Viziune: Crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere.
Obiectiv CSNR: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.
Priorităţi şi acţiuni
Priorităţile CSNR au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea creării oportunităţilor pe care România şi le doreşte. CSNR vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care să fie adecvată pentru România, dar care să se şi conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă.
- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiţiile în infrastructură vor îmbunătăţi calitatea reţelelor rutiere şi feroviare, precum şi a navigaţiei pe Dunăre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 şi 22) şi vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile vor îmbunătăţi, de asemenea, accesibilitatea şi inter-conectivitatea dintre drumurile naţionale, judeţene şi locale, căi ferate, aeroporturi şi servicii navale, asigurând inclusiv legături mai bune cu rutele TEN-T. Investiţiile vor îmbunătăţi accesul la pieţe mai extinse şi toate acţiunile vor contribui la reducerea duratei călătoriilor şi costurilor de transport. Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăţirea sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor menajere la standarde europene. O eficienţă energetică mai mare de-a lungul întregului lanţ – producţie, transport, distribuţie şi utilizare finală – va îmbunătăţi competitivitatea economică şi calitatea aerului şi va sprijini dezvoltarea durabilă. Eforturile se vor concentra pe un management mai eficient al mediului natural şi pe utilizarea durabilă a resurselor naturale.
- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti – strategia va contribui la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri, în special prin investiţii în produse şi servicii de calitate. Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de piaţă, precum şi accesul la finanţare şi TIC. Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiţii şi vor fi sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum şi prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de care acestea au nevoie pentru a se dezvolta şi a crea locuri de muncă. Turismul va fi sprijinit, de asemenea, acesta fiind o importantă sursă de dezvoltare.
- Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România - strategia va urmări sprijinirea sistemului de învăţământ şi formare profesională pentru a furniza educaţie flexibilă şi de mai bună calitate şi calificări adaptate indivizilor, sprijinirea creşterii accesului şi participării laeducaţie, precum şi asigurarea faptului că educaţia şi formarea profesională furnizează cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru o economie modernă şi în plină dezvoltare. Creşterea adaptabilităţii, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaţi să investească în capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaţionale şi de formare profesională de calitate, va fi nevoie de modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi TIC. Se vor sprijini acţiunile de combatere a excluziunii sociale şi de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minorităţile etnice, persoanele cu dizabilităţi) care sunt categorii dezavantajate pe piaţa forţei de muncă, astfel încât acestea să poată beneficia de noile oportunităţi de angajare care vor fi create. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi îngrijire va contribui la regenerarea economică prin reducerea costurilor şi a perioadelor de inactivitate.
- Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente – strategia va îmbunătăţi managementul în sectorul public. Investiţiile vor contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor şi a proceselor decizionale în domeniul managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funcţiei publice modern, flexibil şi reactiv, precum şi la îmbunătăţirea standardelor de calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice. Acţiunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde se poate înregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulării dezvoltării socio-economice şi al mediului de afaceri, precum şi al combaterii deficienţelor economiei române.
- Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi, eventual, inversarea tendinţei de accentuare a disparităţilor de dezvoltare prin sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a Regiunilor. Acţiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puţin dezvoltate, precum şi restructurarea zonelor rurale şi urbane. Investiţiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor locale cu reţelele naţionale, europene şi inter-continentale care conectează România la pieţele internaţionale. Acţiunile vor viza coridoarele şi polii de dezvoltare existenţi sau emergenţi şi vor crea condiţiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu reţelele regionale, naţionale şi trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local şi regional şi la dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural în vederea sprijinirii turismului şi dezvoltării mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare spaţială şi integrare în structurile spaţiale europene 2007–2025.
Programele Operaţionale
CSNR se implementează prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor “Convergenţă” şi “Cooperare Teritorială Europeană”. În continuare este prezentată lista Programelor Operaţionale elaborate de România sau la elaborarea cărora colaborează cu alte state membre şi nemembre UE, precum şi instituţiile responsabile de gestionarea acestor programe. CSNR cuprinde o prezentare generală a Programelor Operaţionale din cadrul Obiectivului “Convergenţă”.
Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune
Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenţă de Pre-Aderare - IPA şi Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - ENPI). Tabelul financiar al CSNR prezintă defalcarea pe Programe Operaţionale a sumei totale corespunzătoare contribuţiei Fondurilor Structurale din cadrul Obiectivului Convergenţă şi Fondului de Coeziune, care se ridică la suma totală de 19,213 miliarde Euro.
Alocările anuale din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit sunt incluse în scop informativ, în conformitate cu cerinţele Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006.
Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului „Convergenţă” şi Fondului de Coeziune necesită o cofinanţare naţională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinanţării), cât şi din surse private (23%).
Mecanismele de implementare
Atribuţiile instituţiilor implicate în gestionarea Instrumentelor Structurale din România au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Coordonarea la nivel naţional a gestionării acestor fonduri revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, în timp ce coordonarea strategică va fi asigurată de Comitetul Naţional de Coordonare pentru Instrumentele Structurale, înfiinţat conform HG nr. 1200/2004. Managementul Programelor Operaţionale a fost reglementat prin HG nr. 497/2004 cu modificările şi completările ulterioare, fiind stabilite Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare.
În ceea ce priveşte managementul financiar şi controlul, Ministerul Economiei şi Finanţelor a fost desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operaţionale. Organismul competent responsabil cu primirea plăţilor de la Comisia Europeană aferente contribuţiilor din FEDR, FSE şi FC este Autoritatea de Certificare şi Plată din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Organismele responsabile cu efectuarea plăţilor către beneficiari sunt: a) Autoritatea de Certificare şi Plată pentru POS Mediu şi POS Transport (plăţi directe); b) Unităţile de Plată înfiinţate în cadrul ministerelor în care funcţionează Autorităţile de Management (plăţi indirecte). Un organism independent de pe lângă Curtea de Conturi din România a fost desemnat ca Autoritate de Audit. Parteneriatul Ministerul Economiei şi Finanţelor a elaborat CSNR în cooperare cu un număr mare de instituţii şi organizaţii. În plus, consultările dintre parteneri cu privire la elaborarea PND şi a Programelor Operaţionale au generat reacţii substanţiale din partea partenerilor relevanţi, acestea fiind luate în considerare în procesul de elaborare a CSNR.
Download: Cadrul National Strategic de Referinta - versiunea finala [en]
Cadrul National Strategic de Referinta (octombrie 2006) - [en]
Acest document nu va servi însă ca instrument de management, ci ca document strategic prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada de referinţă.
CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi priorităţile la nivel european - Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă 2005-2008.