FONDUL GLOBAL DE MEDIU - PROGRAMUL DE GRANTURI MICI
ROMÂNIA
I. MISIUNE
Misiunea pe termen lung a Programului GEF de granturi mici în România este de a contribui la obţinerea unor beneficii de mediu globale cu ajutorul acţiunilor întreprinse la nivel de comunitate, prin proiectele implementate de ONG-uri şi OC-uri în vederea protejării apelor internaţionale, a conservării biodiversităţii, a reducerii probabilităţii efectelor negative ale schimbărilor climatice, a eliminării poluanţilor organici persistenţi şi a gestionării terenurilor în mod durabil.
În cadrul celei de-a treia faze operaţionale (februarie 2005 – februarie 2008), programul va avea în continuare o orientare tematică şi una geografică, pentru a permite demonstrarea impactului şi durabilităţii, oferind sprijin proiectelor care vizează protecţia mediului, reducerea sărăciei şi creşterea capacităţii locale de participare la luarea deciziilor.
La finele anului 2006, Strategia GEF SGP a fost actualizată în scopul adecvării programului din România la priorităţile şi liniile directoare pentru GEF SGP la nivel global, corespunzătoare celei de-a treia faze operaţionale.
Strategia actualizată şi prezentele Instrucţiuni de aplicare, de asemenea revăzute şi actualizate, reprezintǎ cele douǎ documente complementare care trebuie consultate în vederea pregǎtirii propunerilor de proiect pentru care se va solicita finanţare de la GEF SGP. Ambele documente se gǎsesc pe site-ul de web al PNUD Romania, la adresa: http://www.undp.ro/environment/sgp.
II. STRUCTURĂ
În prezent, GEF SGP funcţionează în peste 85 de ţări. Sediul central aflat la New York gestionează şi administrează reţeaua GEF SGP din întreaga lume. Managementul financiar al programului se realizează de catre Biroul Naţiunilor Unite pentru Servicii de Implementare a Proiectelor (UNOPS). În fiecare ţară, SGP este reprezentat de un Comitet Naţional de Coordonare (CNC), un Coordonator Naţional (CN) sprijinit de un Asistent de Program (AP). Principala funcţie a CNC este de a evalua propunerile de proiect şi de a selecta proiectele pentru finanţare. CN răspunde de iniţierea, implementarea şi gestionarea programului, precum şi de raportarea asupra programului. În România, CNC se reuneşte cel puţin de două ori pe an. La nevoie, şedinţele pentru selectarea proiectelor se pot organiza cu o frecvenţă mai mare.
III. DOMENII TEMATICE
Prin proiectele finanţate, programul vizează obţinerea unor beneficii de mediu globale în domeniile tematice ale GEF, prin iniţiativele şi acţiunile comunităţilor locale în conformitate cu priorităţile şi nevoile ţării, materializate în proiecte care să contribuie şi la reducerea sărăciei, precum şi la creşterea capacităţii locale de participare la luarea deciziilor.
Domeniile tematice ale GEF sunt: conservarea biodiversităţii (CB), schimbările climatice (SC), ape internaţionale (AI), managementul durabil al terenurilor (MDT) şi poluanţi organici persistenţi (POP).
Fiecare domeniu este caracterizat de un număr de programe operaţionale (PO-uri).
3
Un proiect este eligibil dacă vizează cel puţin un domeniu GEF în cadrul zonelor geografice selectate.
NOTĂ: Programul operaţional GEF PO Nr. 12, „Managementul integrat al ecosistemelor şi resurselor”, nu trebuie considerat fiind un domeniu tematic separat. În cadrul acestui program beneficiază de finanţare activităţile care completează programele operaţionale ale GEF SGP în domeniile privind conservarea biodiversităţii, schimbările climatice, apele internaţionale, POP şi managementul durabil al terenurilor şi care au legătură cu cel puţin unul dintre cele cinci domenii tematice ale GEF.
Propunerile de proiect vor trebui sǎ precizeze domeniul/ domeniile tematice, precum şi programele operaţionale corespunzǎtoare fiecǎrui domeniu la care se adreseazǎ. Descrierea detaliată a acestor domenii şi a programelor operaţionale (PO) este cuprinsǎ în Anexa 1.
IV. ZONELE GEOGRAFICE
Cele patru zone geografice în care se vor putea desfăşura proiecte finanţate de GEF SGP în cadrul acestui ciclu de finanţare sunt următoarele:
I) Judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Neamţ, Harghita, Mureş, Cluj, Sălaj, Bihor şi Satu Mare;
II) Judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa;
III) Judeţele Caraş Severin, Mehedinţi şi Hunedoara
IV) Coridorul verde al Dunării.
NOTĂ: Coridorul verde al Dunării inferioare se defineşte astfel1:
În Plan longitudinal: acoperă zona cuprinsă între Porţile de Fier II şi gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, incluzând Delta Dunarii.
În Plan transversal, include:
- fluviul Dunărea;
- ostroavele de pe Dunăre;
- zona dig-mal (lunca activă, cuprinsă între malul Dunării si dig2);
- incintele îndiguite până la prima terasă (fosta luncă inundabilă a Dunării).
Lăţimea Coridorului este cuprinsă între aproximativ 15 şi 30 km de o parte şi de alta a Dunării.
V. PRINCIPIILE PROGRAMULUI
1. Proiectele trebuie să contribuie la demonstrarea impactului asupra mediului global, reducerii sărăciei şi creşterii capacităţii locale de participare la luarea deciziilor. Astfel, proiectele trebuie să obţină efecte şi rezultate măsurabile în domeniile: protecţia mediului la nivel global, reducerea sărăciei şi creşterea capacităţii locale de participare la luarea deciziilor.
1 sursa: WWF.
2 80% din lunca Dunării este îndiguită; în România singurul sector neîndiguit este între Isaccea şi amonte de Tulcea (sursa: WWF).
4
2. Proiectele trebuie să fie în concordanţă cu impacturile, efectele şi rezultatele stipulate în Matricea logică a Strategiei GEF SGP pentru România (Anexa 2) şi cu indicatorii corespunzători menţionaţi. Astfel, fiecare proiect va urmări atingerea unuia sau a mai multor rezultate la nivelul proiectelor din Matricea logică şi va monitoriza şi evalua realizarea rezultatelor utilizând în mod obligatoriu indicatorii corespunzători din Matricea logică. În mod obligatoriu se vor utiliza atât indicatorii corespunzători pentru rezultate, cât şi cei pentru impacturile şi efectele cărora li se adresează, listaţi în Matricea logică. Pe lângă aceşti indicatori, se pot utiliza, facultativ, şi alţi indicatori identificaţi la nivel de proiect. Indicatorii pot fi cantitativi şi calitativi.
OBSERVAŢII:
a) Impacturile şi efectele la nivel de program, precum şi rezultatele aşteptate la nivel de proiecte, împreună cu indicatorii corespunzători tuturor acestor categorii, sunt prezentate în Matricea logică a Strategiei GEF SGP pentru România, în Anexa 2.
b) Relaţia între impacturile şi efectele la nivel de program şi rezultatele la nivel de proiect este explicată în Anexa 3.
c) Este extrem de util ca, înainte de redactarea propunerii de proiect, organizaţiile să se documenteze asupra cerinţelor şi explicaţiilor din Anexele 1, 2 şi 3.
3. Proiectele trebuie să se bazeze pe iniţiative şi acţiuni la nivelul comunităţilor locale şi să implice comunităţile în cât mai multe din stadiile proiectului, de la ideea de proiect şi conceperea proiectului, până la implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestuia. Printr-o astfel de participare, membrii comunităţilor învaţă în mod practic cum se realizează o propunere de proiect, cum se aplică pentru finanţare, cum se gestionează un proiect, îşi dezvoltă deprinderile şi cunoştinţele şi pot asigura eficienţa şi continuitatea activităţilor şi rezultatelor proiectelor.
4. Proiectele trebuie să se desfăşoare în zonele geografice definite drept eligibile pentru GEF SGP şi să adreseze domeniul tematic „Ape internaţionale” al GEF.
5. Proiectele trebuie să contribuie la implementarea principiului dezvoltării durabile, prin integrarea acţiunilor de protecţie a mediului în dezvoltarea socio-economică locală. Astfel, proiectele trebuie să contribuie la realizarea de alternative de dezvoltare economică durabilă pentru comunităţi, prin promovarea şi realizarea de activităţi generatoare de venituri pentru comunităţi, pe baza utilizării durabile a resurselor naturale.
6. Proiectele trebuie să aibă o cofinanţare de minimum 35% (recomandabil 50%) din costurile totale. Cofinanţarea se poate face în numerar şi în natură (contribuţii proprii ale organizaţiei aplicante şi/ sau partenere, alţi donori, primării, firme, comunităţile locale etc.). Din totalul cofinanţării, se recomandă ca cca 50% să fie în numerar şi cca 50% în natură.
7. Proiectele trebuie să pornească de la o situaţie de referinţă bine evaluată şi să arate progresul realizat de proiect în rezolvarea problemei de mediu (socială etc) faţă de situaţia de referinţă.
OBSERVAŢII:
a) Situaţia de referinţă („baseline”) reprezintă ansamblul datelor referitoare la starea zonei de interes înainte de intervenţie, care descriu situaţia ce va fi adresată de proiect şi care vor servi drept punct de plecare pentru măsurarea performanţelor proiectului.
b) Situaţia de referinţă trebuie să fie cât mai bine determinată la momentul trimiterii proiectului spre evaluare şi să fie parte din propunerea de proiect. Dacă pentru definirea mai exactă a situaţiei de referinţă este necesar să se realizeze anumite activităţi (de ex. întâlnire cu comunităţile pentru stabilirea participativă a situaţiei de referinţă, studiere documente, legislaţie, anuare statistice etc., acestea vor putea fi parte integrantă a proiectului. Bugetul aferent acestor activităţi nu va depăşi 10% din totalul bugetului solicitat de la GEF SGP şi din totalul perioadei de timp afectate implementării proiectului. Se recomandă ca acoperirea cheltuielilor aferente stabilirii situaţiei de referinţă să se facă din surse proprii sau alte surse atrase (cofinanţare). Evaluarea şi prezentarea situaţiei de referinţă sunt obligatorii. Realizările proiectului se vor raporta la situaţia de referinţă folosind în mod obligatoriu indicatorii din Matricea logică, corespunzători rezultatelor, efectelor şi impactelor scontate. Se vor putea folosi, facultativ, şi alţi indicatori determinaţi la nivel de proiect.
Aceiaşi indicatori folosiţi la descrierea situaţiei de referinţă vor fi folosiţi şi la monitorizarea şi evaluarea proiectului.
8. Proiectele trebuie sǎ demonstreze posibilităţile şi potenţialul de replicare şi diseminare a rezultatelor în alte localităţi sau regiuni.
9. GEF SGP încurajează cooperarea şi parteneriatul activ între diferite instituţii şi organizaţii: ONG-uri naţionale şi internaţionale, organizaţii comunitare (OC), comunităţi locale, administraţia centrală şi locală, instituţii de învăţământ superior, întreprinderi private, alte proiecte GEF SGP şi PNUD, precum şi alţi donori şi programe naţionale şi internaţionale. Se încurajează în mod special parteneriatul între organizaţia aplicantă şi organizaţii comunitare/ comunităţi locale din zona de implementare a proiectului.
10. ONG-urile şi OC-urile se vor strădui să realizeze continuitatea activităţilor şi rezultatelor proiectelor prin asigurarea unor finanţǎri suplimentare, prin consolidarea capacităţilor şi cunoştinţelor lor şi ale partenerilor locali, ca şi prin dezvoltarea unor activităţi generatoare de profit, cooperare şi participare activă a comunităţilor.
VI. ASISTENŢA FINANCIARĂ ŞI COFINANŢAREA
Suma maximă pentru un grant alocat este de 50000 USD.
VIII. CRITERII DE ELIGIBILITATE
Organizaţiile eligibile pentru a fi aplicanţi direcţi la GEF SGP sunt organizaţii neguvernamentale (ONG) şi organizaţii comunitare.
Pentru mai multe detalii consultati:
- INSTRUCŢIUNILE DE APLICARE si
- http://www.undp.ro/environment/sgp
