Introducere

Politica de coeziune a Uniunii Europene, integrată în tratate începând din 1986, şi-a fixat ca obiectiv să reducă diferenţa între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, pentru a consolida coeziunea economică şi socială.

Odată cu integrarea celor zece ţări noi în 2004, apoi a Bulgariei şi României în 2007, acest efort de armonizare a trebuit întărit. Principalii beneficiari ai Fondului au fost chemaţi să contribuie la dezvoltarea economică a noilor lor parteneri. În acelaşi timp, întreaga Uniune face faţă unor provocări rezultând dintr-o accelerare a restructurării economice ca urmare a globalizării, a deschiderii schimburilor, a efectelor revoluţiei tehnologice, a dezvoltării economiei cunoaşterii, a unei populaţii pe cale de îmbătrânire şi a unei creşteri a imigraţiei.

Pentru a răspunde acestor provocări diferite, s-a dovedit necesar, aşadar, un nou dispozitiv legislativ.

Pentru perioada 2007-2013, acesta este compus din următoarele elemente:
• un regulament general. Defineşte regulile comune, aplicabile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondului Social European (FSE) şi Fondului de Coeziune. Pe baza principiului gestionării împărţite între Uniune, statele membre şi regiuni, acest regulament prezintă un nou proces de derulare a programelor, precum şi norme noi pentru gestionarea financiară, controlul şi evaluarea proiectelor. Politica de coeziune este reorganizată în jurul a trei noi obiective prioritare: convergenţa, competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă şi cooperarea teritorială europeană;

• un regulament pentru fiecare din sursele de finanţare [Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Instrumentul de asistenţă pentru preaderare;

• un regulament nou creează o autoritate transfrontalieră pentru a pune în practică programele de cooperare.

Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de euro (exprimat în preţurile actuale), adică peste o treime din întregul buget european. Dar ea nu se rezumă la un simplu ajutor financiar. Miza este ameliorarea competitivităţii şi potenţialului de creştere la nivel local, regional şi naţional. Competitivitatea economiilor este de folos tuturor teritoriilor Uniunii, inclusiv regiunilor convergenţei.

Obiective şi reguli generale

Vechile obiective ale Fondurilor Structurale, precum şi iniţiativele comunitare din perioada 2000-2006 fac loc unei noi arhitecturi care simplifică sistemul.

• În 2007-2013, fondul de Coeziune nu mai funcţionează independent, ci face parte din
obiectivul convergenţă. Aceleaşi reguli de derulare a programelor şi de gestionare se aplică
celor trei Fonduri.
• Cele trei obiective noi integrează misiunile vechilor obiective 1, 2 şi 3, precum şi pe cele ale
vechilor iniţiative comunitare: Interreg III, equal şi urban II.
• Interreg III este reluat sub obiectivul cooperare teritorială europeană.
• Programele urban II şi equal sunt integrate obiectivelor convergenţă şi cooperare teritorială europeană.
• Programul leader + şi fondul european de orientare şi garantare agricolă (feoga) sunt înlocuite cu fondul european agricol pentru Dezvoltare rurală (feaDr), Instrumentul fi nanciar de orientare a pescuitului (IfoP) devine fondul european pentru Pescuit (feP). feaDr şi feP au, de acum înainte, propriile lor baze legale şi nu mai fac parte din politica de coeziune.

Obiectiv convergenţă

Obiectivul convergenţă vizează să stimuleze creşterea şi ocuparea forţei de muncă în regiunile mai puţin dezvoltate. Pune accentul în special pe inovaţie şi societatea cunoaşterii, pe adaptabilitatea la schimbările economice şi sociale şi pe calitatea mediului şi efi cacitatea administrativă. Este fi nanţat de FEDER şi FSE, dar şi de Fondul de Coeziune şi vizează statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate.

Obiectiv competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă

Obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă acoperă toate zonele Uniunii Europene care nu sunt eligibile pentru obiectivul convergenţă. Este menit să contribuie la consolidarea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor, precum şi a ocupării forţei de muncă, anticipând schimbările economice şi sociale. Este fi nanţat de FEDER şi FSE.

Obiectiv cooperare teritorială europeană

Obiectivul cooperare teritorială europeană vizează consolidarea cooperării la nivelurile transfrontalier, transnaţional şi inter-regional. Acţionează în completarea celorlalte două obiective, întrucât regiunile eligibile sunt aceleaşi ca pentru convergenţă sau competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă. Este fi nanţat de FEDER. Vizează promovarea unor soluţii comune pentru autorităţile din diferite ţări, în domeniile dezvoltării urbane, rurale şi de coastă, dezvoltarea relaţiilor economice şi inter-relaţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Cooperarea este axată pe cercetare, dezvoltare, societatea informaţiei, mediu, prevenirea riscurilor şi gestionarea integrată a apei.

Resurse financiare

Repartizare pe obiective

Resursele disponibile se ridică la 308,041 miliarde de euro (exprimate în preţurile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate în preţurile actuale):
• 81,5% pentru obiectivul convergenţă;
• 16% pentru obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;
• 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană.

Repartizarea pe state membre
Comisia procedează la repartizări indicative anuale pe stat membru, în funcţie mai ales de următoarele criterii: populaţie eligibilă, prosperitate naţională şi regională, precum şi rata şomajului.

Principii de intervenţie

În cadrul celor trei obiective, principiile de intervenţie sunt aceleaşi ca pentru perioada 2000-2006, şi anume: complementaritate, coerenţă, coordonare, conformitate şi adiţionalitate. Sunt introduse principii noi: proporţionalitatea, egalitatea între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea, dezvoltarea durabilă şi concentrarea Fondurilor asupra priorităţilor de la Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.

Principiul de adiţionalitate: pentru regiunile acoperite de obiectivul convergenţă, Comisia şi statul membru verifi că nivelul cheltuielilor publice. Fondurile Structurale nu trebuie să se substituie cheltuielilor structurale publice ale unui stat. Pentru noua perioadă de derulare a programelor, există în plus un mecanism de corecţie fi nanciară în caz de nerespectare a acestui principiu, ceea ce nu era cazul în 2000-2006.

Fondurile trebuie, de acum înainte, să ţintească priorităţile Uniunii Europene în ceea ce priveşte promovarea competitivităţii şi crearea locurilor de muncă (astfel cum au fost defi nite prin anexa 4 la regulamentul general). Comisia şi statele membre se preocupă ca cel puţin 60% din cheltuielile tuturor statelor membre pentru obiectivul convergenţă şi cel puţin 75% din cheltuielile pentru obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă să se atribuie acestor priorităţi.

Principiul de proporţionalitate: nou introdus, constă în modularea obligaţiilor imputate statelor membre, în funcţie de suma totală a cheltuielilor unui program operaţional.

Această regulă priveşte:
• alegerea indicatorilor pentru a măsura un program, obligaţiile în materie de evaluare, de gestionare, de rapoarte (conform articolului 13.1);
• controlul: dacă programul nu depăşeşte 750 milioane de euro şi contribuţia Comisiei nu depăşeşte 40% din totalul de cheltuieli publice, statul are mai puţine obligaţii. Autoritatea de audit nu este obligată să prezinte Comisiei o strategie de audit (articolul 74).
Principiul de parteneriat este vast, şi anume orice organ corespunzător reprezentând societatea civilă, partenerii ecologişti, organizaţiile neguvernamentale şi organismele responsabile de promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei pot să participe la negocierile privind utilizarea Fondurilor structurale. Nu participă doar la gestionare, ci şi la fi ecare stadiu al programării (punerea în aplicare, supraveghere şi evaluare).

Principii de intervenţie

În cadrul celor trei obiective, principiile de intervenţie sunt aceleaşi ca pentru perioada 2000-2006, şi anume: complementaritate, coerenţă, coordonare, conformitate şi adiţionalitate. Sunt introduse principii noi: proporţionalitatea, egalitatea între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea, dezvoltarea durabilă şi concentrarea Fondurilor asupra priorităţilor de la Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.

Principiul de adiţionalitate: pentru regiunile acoperite de obiectivul convergenţă, Comisia şi statul membru verifi că nivelul cheltuielilor publice. Fondurile Structurale nu trebuie să se substituie cheltuielilor structurale publice ale unui stat. Pentru noua perioadă de derulare a programelor, există în plus un mecanism de corecţie fi nanciară în caz de nerespectare a acestui principiu, ceea ce nu era cazul în 2000-2006. Fondurile trebuie, de acum înainte, să ţintească priorităţile Uniunii Europene în ceea ce priveşte promovarea competitivităţii şi crearea locurilor de muncă (astfel cum au fost defi nite prin anexa 4 la regulamentul general). Comisia şi statele membre se preocupă ca cel puţin 60% din cheltuielile tuturor statelor membre pentru obiectivul convergenţă şi cel puţin 75% din cheltuielile pentru obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă să se atribuie acestor priorităţi.

Principiul de proporţionalitate: nou introdus, constă în modularea obligaţiilor imputate statelor membre, în funcţie de suma totală a cheltuielilor unui program operaţional.

Această regulă priveşte:

• alegerea indicatorilor pentru a măsura un program, obligaţiile în materie de evaluare, de gestionare, de rapoarte (conform articolului 13.1);
• controlul: dacă programul nu depăşeşte 750 milioane de euro şi contribuţia Comisiei nu depăşeşte 40% din totalul de cheltuieli publice, statul are mai puţine obligaţii. Autoritatea de audit nu este obligată să prezinte Comisiei o strategie de audit (articolul 74).

Principiul de parteneriat este vast, şi anume orice organ corespunzător reprezentând societatea civilă, partenerii ecologişti, organizaţiile neguvernamentale şi organismele responsabile de promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei pot să participe la negocierile privind utilizarea Fondurilor structurale. Nu participă doar la gestionare, ci şi la fi ecare stadiu al programării (punerea în aplicare, supraveghere şi evaluare).

Abordare strategică

Orientări strategice comunitare
Comisia a propus, în urma unei cooperări strânse cu statele membre, orientările strategice ale Uniunii în privinţa politicii de coeziune. Acestea au fost adoptate ofi cial prin Decizia Consiliului din 6 octombrie 2006.

Drept urmare, fi ecare stat membru prezintă un cadru de referinţă strategic naţional coerent cu aceste orientări strategice şi care va servi drept referinţă pentru programarea Fondurilor. Există, deci, de acum înainte, o interacţiune mai mare între cele trei niveluri de decizie şi de acţiune: nivelul comunitar, nivelul naţional şi nivelul implementării programelor.

Cadru de referinţă strategic naţional
Cadrul de referinţă strategic naţional (CRSN) este un nou tip de instrument al sistemului de derulare a programelor, aplicabil în cursul perioadei 2007-2013. Nu este un instrument de gestionare, cum era Cadrul comunitar de sprijin (CCS) utilizat pe parcursul perioadelor precedente; defi neşte mai ales priorităţile politice, propunând totodată elemente cheie de implementare.

CRSN se aplică obiectivului convergenţă şi obiectivului competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă. Dacă statul membru hotărăşte, poate să se aplice şi obiectivului cooperare teritorială europeană.

CRSN este pregătit de statele membre, care îşi consultă partenerii şi care dialoghează cu Comisia.
Puncte principale pe care trebuie să le conţină CRSN:
• partenerii şi actorii care au fost implicaţi în pregătirea sa;
• o analiză a situaţiei socio-economice, a punctelor forte şi slabe ale întregului teritoriu, ţinând cont de tendinţele economiei europene şi mondiale;
• o defi niţie a strategiei alese, lista programelor operaţionale pentru obiectivele convergenţă şi competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă, alocarea anuală indicativă a fi ecărui Fond pentru fi ecare program;
• precizări privind contribuţia CRSN la priorităţile strategiei de la Lisabona ;
• pentru regiunile vizate de obiectivul convergenţă: informaţii despre coordonarea cu FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi cu FEP (Fondul European pentru Pescuit);
informaţii care permit verifi carea faptului că este respectat principiul de adiţionalitate; acţiunile avute în vedere pentru consolidarea efi cacităţii administrative.

Supraveghere strategică

În cadrul strategiei de la Lisabona, statele membre au adoptat programe naţionale de reformă (PNR). Pentru prima dată în 2007, rapoartele anuale privind aceste strategii trebuie să includă o secţiune care să explice contribuţia programelor operaţionale la punerea în practică a PNR.

Derulare programe

Programe operaţionale

Programele operaţionale (PO) ale statelor membre acoperă perioada dintre 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013. Un program operaţional nu priveşte decât unul dintre cele trei obiective şi nu beneficiază decât de finanţare dintr-un singur Fond.

Există o excepţie la această ultimă regulă: FEDER şi Fondul de Coeziune intervin împreună pentru programe de infrastructură şi mediu.

Comisia evaluează fiecare program propus, pentru a determina dacă acesta contribuie la obiectivele şi la priorităţile:
• orientărilor strategice ale Uniunii în privinţa coeziunii;
• cadrului de referinţă strategic naţional.

Aceste programe sunt construite în jurul priorităţilor statului membru. Detaliile gestionării (precum şi criteriile de selectare a proiectelor) sunt definite la nivel regional şi naţional şi nu mai figurează în derularea programelor. Deci, nu mai există completare la derularea programelor ca în trecut. Dat fiind faptul că CRSN constituie baza programelor operaţionale, decizia Comisiei asupra CRSN trebuie să preceadă decizia Comisiei asupra fiecărui PO. Cele două decizii pot, totuşi, să intervină în acelaşi timp.

Punctele principale pe care trebuie să le cuprindă programele operaţionale:
• o analiză a zonei eligibile (puncte forte şi puncte slabe);
• justificarea priorităţilor reţinute (în funcţie de orientările comunitare şi de cadrul naţional);
• obiectivele specifice ale axelor prioritare;
• planurile de finanţare;
• punerea în practică a programelor (desemnarea autorităţilor de gestionare, de audit şi de certificare; descrierea sistemului de evaluare şi de supraveghere);
• lista indicativă a proiectelor mari (adică a proiectelor care depăşesc 25 milioane de euro pentru mediu şi 50 milioane de euro pentru celelalte proiecte).

Direcţii prioritare

Programul operaţional expune „direcţii prioritare” şi obiectivele lor, ca în 2000-2006, dar nu mai detaliază măsurile avute în vedere pentru punerea în aplicare a acestor direcţii. O direcţie prioritară corespunde uneia dintre priorităţile strategiei reţinute într-un program operaţional (articolul 2.2). Contribuţia Fondurilor la nivelul direcţiei prioritare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din cheltuielile publice consacrate acestei direcţii (articolul 54).

Asistenţă tehnică

La iniţiativa Comisiei, 0,25% din dotarea anuală a fiecărui Fond poate să fie consacrată asistenţei tehnice (la fel ca în 2000-2006).

Atunci când iniţiativa este luată de statul membru, un plafon limitează utilizarea asistenţei tehnice la nivelul fiecărui program operaţional: 4% din suma totală alocată unui program pentru obiectivele convergenţei şi competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă şi 6% din suma totală, pentru programele legate de cooperarea teritorială europeană.

Eficacitate

Evaluare

Documentele şi activităţile legate de Fonduri sunt evaluate pentru a întări calitatea, efi cacitatea şi coerenţa intervenţiei lor. Aceste evaluări sunt responsabilitatea statului membru sau a Comisiei, în funcţie de contribuţia lor, şi se fac respectându-se principiul proporţionalităţii. Ele sunt conduse de evaluatori independenţi şi rezultatele lor sunt publice. Regulamentul propune o fl exibilitate mai mare reducând numărul de evaluări obligatorii.

Rezerve

În 2000-2006, Comisia a alocat, la jumătatea parcursului, o anumită sumă programelor celor mai performante; aceasta era rezerva de performanţă. În 2007-2013, fi ecare stat poate să ia direct iniţiativa de a crea o rezervă naţională de performanţă, ridicându-se la 3% din dotarea sa globală pentru fi ecare din obiectivele convergenţă şi competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.

Statul poate să-şi creeze o rezervă şi pentru a face faţă aspectelor neprevăzute (de exemplu, restructurările economice şi sociale). El notifi că această rezervă în cadrul de referinţă strategic naţional.

Gestionare, supraveghere şi control

Organe responsabile cu gestionarea, supravegherea şi controlul:

• o autoritate de gestionare responsabilă cu gestionarea şi punerea în aplicare a unui program operaţional într-un mod efi cace, efi cient şi corect. Transmite Comisiei în fi ecare an – cel târziu la 30 iunie – un raport anual de execuţie. De asemenea, va trebui transmis un raport fi nal, cel târziu la 31 martie 2017;

• o autoritate de certifi care care stabileşte şi transmite Comisiei situaţiile certifi cate de cheltuieli şi cererile de plată. În plus, trebuie să certifi ce exactitatea şi conformitatea cheltuielilor cu regulile naţionale şi comunitare. Ţine contabilitatea şi asigură recuperarea creditelor comunitare în caz de nereguli;

• o autoritate de audit. Este vorba de un organ independent din punct de vedere funcţional, desemnat de statul membru pentru fi ecare program operaţional. Are responsabilitatea auditurilor, pe care le face pe baza unui eşantion util, redactează rapoartele anuale de control şi formulează un aviz asupra auditurilor executate. Pe de altă parte, aceeaşi autoritate poate să fi e desemnată pentru mai multe programe operaţionale;

• un comitet de supraveghere, creat de statul membru pentru fi ecare program operaţional. Este prezidat de un reprezentant al statului membru sau de autoritatea de gestionare şi alcătuit conform deciziei statului membru, incluzând partenerii economici, sociali şi regionali. Se asigură de efi cacitatea şi calitatea punerii în aplicare a programului operaţional. Modalităţile de supraveghere defi nite în articolele 66, 67 şi 68 nu introduc schimbări majore faţă de perioada precedentă.

Gestionare financiară

Intră în vigoare o nouă regulă pentru a simplifi ca gestionarea Fondurilor:

un program = un fond

Astfel, FEDER şi FSE pot fi ecare să fi nanţeze, în mod complementar şi limitat, acţiunile relevante din sfera de intervenţie a celuilalt Fond (în limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fi ecărei direcţii prioritare a unui program operaţional).

Angajamente

Angajamentele bugetare legate de programele operaţionale sunt efectuate în tranşă anuală pentru fi ecare Fond şi pentru fi ecare obiectiv.

Comisia angajează prima tranşă anuală înainte de adoptarea programului operaţional. Ca urmare, angajează tranşele până la cel târziu 30 aprilie în fi ecare an (nicio schimbare faţă de perioada 2000-2006).

Scutirea din oficiu:

O parte din angajamentul bugetar este scutit din ofi ciu de Comisie dacă nu a fost utilizată sau dacă nu a fost primită nicio cerere de plată la sfârşitul celui de al doilea an după cel al angajamentului bugetar (n + 2).

Pentru Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, şi Ungaria, termenul este fi xat la sfârşitul celui de-al treilea an (n + 3) între 2007 şi 2010, în ceea ce priveşte programele lor operaţionale.

Plăţi

Plăţile Comisiei se fac în trei etape:
• prefi nanţări;
• plăţi intermediare;
• plata soldului final.

În urma deciziei Comisiei privind programul operaţional, este acordată o sumă de prefinanţare pentru perioada 2007-2013. Este plătită în tranşe şi fără a depăşi un anumit procentaj din contribuţia Fondului la programul operaţional.

Condiţii de finanţare

Procentele de cofi nanţare
Există plafoane pentru procentele de cofi nanţare (enumerate în anexa 3 a regulamentului general), dar acestea nu mai depind de priorităţi (ca mediul, de exemplu).

Procentul maxim de cofi nanţare (vezi excepţiile în anexa regulamentului):
Convergenţă: între 75% şi 85%
Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: între 50 şi 85%
Cooperare teritorială europeană: între 75% şi 85%
Fondul de Coeziune: 85%

Eligibilitatea cheltuielilor

Pentru ca cheltuielile să fi e eligibile, ele trebuie efectuate între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015. Operaţiunile cofi nanţate nu trebuie terminate înainte de data începerii eligibilităţii. Regulile sunt stabilite la nivel naţional.

Citeste in continuare:

• Fondul European de Dezvoltare Regională

• Fondul Social European

• Fondul de Coeziune

- Acasa

- Fondul European de Dezvoltare Regionala

- Fondul Social European

- Fondul de Coeziune

- Buletin informativ