GeuROpeanul: Domnule László Borbély, de ce avem nevoie de o politicã regionalã ºi de planuri de coeziune socialã în Europa?
László Borbély: Sunt douã lucruri diferite. Vorbim de coeziunea economicã ºi socialã în ultima perioadã. Cred cã e bine cã, mai nou, este adusã în discuþie problema coeziunii teritoriale. Iar dacã vorbim de dezvoltare regionalã, trebuie sã vorbim de dezvoltare teritorialã ºi coeziune teritorialã, una dintre cele mai dificile provocãri pentru perioada urmãtoare. Cred cã noi suntem activi în acest domeniu din 2005, de când am început conturarea unei strategii de dezvoltare spaþialã a României, în care spunem cã, dacã nu existã o corelare între strategii instituþionale pe orizontalã cu dimensiunea teritorialã, atunci nu poþi avea o concepþie despre dezvoltare durabilã, dezvoltare teritorialã pe termen mediu ºi lung. Unii spun chiar, la nivelul UE, cã unii cercetãtori pun teoria în faþã însã aceasta nu se valorificã în practicã.
Eu nu cred cã este aºa. De aceea, sunt multe iniþiative, mai ales la nivelul DG REGIO, iniþiative care þin de lansarea programelor de cooperare teritorialã, programe cu nume foarte interesante, dar despre care foarte puþinã lume ºtie, deºi
sunt foarte importante pentru dezvoltarea teritorialã. Poate nu întâmplãtor se va lansa în octombrie Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, dupã care va urma o dezbatere pe baza acestui document cu scopul de a pregãti ce va fi în 2013. În 2013, sper ca bugetul UE sã þinã mai mult cont de aceste concepte ºi, totodatã, de disparitãþile între diferite þãri din UE, dintre diferitele regiuni. Vor fi multe discuþii pentru cã, evident, þãrile care sunt mai dezvoltate nu ar dori ca foarte mulþi bani sã meargã cãtre teritoriile care sunt mai puþin dezvoltate. Unora nu le place foarte mult ideea de coeziune teritorialã pentru cã de acolo reies acele disparitãþi. Însã, dacã ne gândim la UE, nu trebuie sã ne gândim numai la acest concept foarte frumos, ci ºi dacã vrem o Europã unitã cât de cât, cu þãri cât mai apropiate unele de altele. Iar dacã vrem acest lucru, trebuie sã punem faþã în faþã realitatea din diferite þãri: sunt þãri mai dezvoltate ºi þãri mai noi care au aderat la UE ºi nu pot în 20 de ani sã recupereze ce-au pierdut în 50 de ani de comunism. România ºi Bulgaria, chiar ºi alte
þãri, au de recuperat foarte mult. Pentru a deveni o piaþã competitivã, este nevoie de mãsuri care þin de mai mulþi bani ºi nu numai. Asta este, în esenþã, marea provocare ºi vom vedea ce va fi când se va discuta bugetul în 2013.
euROpeanul: Poate nu întâmplãtor comisarul Danuta Hübner vine din þãrile nou aderate.
László Borbély: Este normal pentru statutul sãu sã fie un comisar globe-trotter care umblã în toate þãrile UE. E bine cã vine din nou în România, a fost ºi în luna iulie a anului trecut, când am lansat Proiectul Operaþional Regional. Este o persoanã care susþine coeziunea teritorialã, dezbate aceastã problemã ºi este foarte activã în UE pe temele acestea. Evident, anul 2009 este foarte important pentru cã vor fi alegeri pentru Parlamentul European ºi, în funcþie de rezultatele
alegerilor, se va forma noua comisie. Vom vedea ºi dupã 2009 cã UE va intra într-un nou stadiu, în funcþie de rezultatelealegerilor politice.
euROpeanul: Câþi bani va primi România în cadrul Proiectului Operaþional Regional?
László Borbély: Pentru 7 ani, finanþarea prevãzutã pentru Proiectul Operaþional Regional este de 4,4 miliarde de euro din care 3,72 de miliarde de euro reprezintã fondurile nerambursabile din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã. Eu cred cã vor fi puþini bani, mai ales dacã luãm în calcul proiectele depuse deja pe unele axe. Sper sã cheltuim aceºti bani cât mai repede.
euROpeanul: Cum vor fi repartizaþi?
László Borbély: Fondurile sunt repartizate pe cele ºase axe care sunt cunoscute. În primul rând, sunt repartizate echilibrat între cele 6 axe. Cea mai mare sumã este alocatã Axei 1 pentru sprijinirea dezvoltãrii urbane. România „se va închide“ în câþiva ani dacã nu facem lucrãri de infrastructurã. O parte din problemele care þin de circulaþia în oraºe le putem rezolva ºi cu aceºti bani. Însã problema este infrastructura de transport mare. Trebuie sã recunoaºtem, timp de 18 ani, toate guvernele care au fost au dat bani, dar nu pe baza unei strategii închegate. În 2005, am avut la Ministerul Transporturilor o dezbatere destul de aprinsã, deºi nu era neapãrat domeniul meu. Era vorba despre strategia ministerului
în ceea ce priveºte infrastructura ºi atunci am spus cã, dacã nu pornim cu centurile ocolitoare, dacã tot stãm ºi ne certãm cu diferiþi contractori sau cu BEI, atunci n-o sã putem construi aceste centuri, autostrãzi, care ar fi trebuit construite acum 5-10 ani. Când am fost cu Danuta Hübner anul trecut la Sibiu, am oprit la intrare crezând cã este un accident, dar mi s-a spus cã este „normal“, în fiecare zi dupã-amiaza, nu poþi sã intri în Sibiu pentru cã se formeazã o coadã de 4-5 km. Revenind la aceºti bani, trebuie sã ne miºcãm foarte repede în ceea ce priveºte infrastructura, dezvoltarea urbanã, atât la proiectele care þin de Proiectul Operaþional Regional, cât ºi la proiectele care þin de alte programe operaþionale.
euROpeanul: Câþi bani a luat România în 2007 prin Proiectul Operaþional Regional?
László Borbély: În 2007, nu aveam cum sã absorbim bani, pentru cã a fost un an de pregãtire pentru toate þãrile. România
a fost a ºaptea þarã din 27 care a încheiat ºi lansat programele operaþionale. Proiectul Operaþional Regional este deocamdatã în grafic. Anul acesta am început sã încheiem contracte ºi urmeazã sã fie cheltuiþi ºi bani. Aº vrea sã clarific o supoziþie conform cãreia noi dãm mai mulþi bani la UE decât luãm. Nu este aºa. În 2007, am dat circa 1,2 miliarde de euro ºi am luat 1,8 miliarde de euro, s-au derulat ºi continuã programele de preaderare. Anul acesta trebuie sã începem absorbþia fondurilor, dar nu va fi un an spectaculos întrucât se semneazã contracte, urmeazã licitaþii. Însã din 2009 va începe absorbþia fondurilor cu adevãrat.
euROpeanul: Pe ce axã au fost depuse cele mai multe proiecte?
László Borbély: Evident, pe Axa 2, care se referã la infrastructurã. Unele regiuni au depus de douã ori mai multe proiecte decât suma alocatã regiunii respective pe 7 ani. Probabil aici trebuie sã facem o analizã, sã facem o redistribuire a fondurilor între axe. În al doilea rând, Guvernul va trebui sã aibã un program pentru a finanþa acele proiecte care nu vor primi fonduri prin POR . ªi vor fi multe proiecte importante în aceastã situaþie. Gândiþi-vã cã pe Axa 2, pentru 7 ani, avem 876 milioane euro, iar în acest moment sunt depuse proiecte în valoare de 1,4 miliarde de euro. De aceea, Guvernul va trebui sã aibã programe de finanþare din bugetul propriu care sã ajute aceste proiecte, pentru cã sunt foarte bune ºi trebuie valorificate.
euROpeanul: Pe ce axe s-au depus cele mai puþine?
László Borbély: Pe Axa 3, prin care se finanþeazã proiecte de infrastructurã socialã: servicii sociale, educaþie ºi sãnãtate. Numãrul scãzut de proiecte poate fi explicat ºi prin faptul cã sunt proiecte mai mici, iar autoritãþile locale s-au concentrat mai mult în aceastã perioadã pe proiectele de infrastructurã pentru Axa 2. Prin aceste proiecte poate fi reabilitatã ºi modernizatã infrastructura ºcolarã, din sãnãtate sau cea a serviciilor sociale. Un domeniu important al acestei axe este cel prin care, în fiecare regiune, vor fi realizate centre SMURD. Este vorba de 100 de milioane de euro alocate pentru dotare în toatã þara a acestor servicii de urgenþã. Evident, nu trebuie sã uitãm cã a fost ºi an electoral. Începând din martie-aprilie, oamenii au fost ocupaþi cu alegerile, dupã alegeri s-au convocat noile structuri, iar acum au început sã fie convocate pentru a lua decizii CRESC-urile, din care fac parte reprezentanþi ai autoritãþilor publice locale. Acest program a fost descentralizat 100%, deci noi nu luãm nici un fel de decizii la nivel de minister. Regiunile ºi autoritãþile iau aceste decizii.
euROpeanul: Credeþi cã etapa de aprobare a proiectelor este mai dificilã decât cea de implementare?
László Borbély: Sunt complicate toate etapele. Am spus de mai multe ori ºi am cerut autoritãþilor locale sã aloce fonduri pentru dezvoltarea capacitãþii administrative pentru a derula proiectele. Sunt proiecte dificile ºi dacã nu sunt oameni pregãtiþi, nu le vor putea gestiona.
euROpeanul: Cum aratã un proiect de success?
László Borbély: Vã pot spune, probabil, cam peste un an. Primele contracte le-am semnat în aprilie, este vorba de proiecte pentru drumuri judeþene. Acum trebuie sã fie lansatã licitaþia de execuþie. Peste un an de zile voi putea spune: „Da este un proiect de succes!“. Pentru cã a fost semnat în timp, au fost fãcute licitaþiile în termenul prevãzut ºi s-au fãcut drumurile respective..
SURSA: Articol aparut in ziarul euROpeanul, publicatie gratuita editata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
Publicat pe eufinantare.info: 31 august 2008
